La Multi Ani 2009!
miercuri, 31 decembrie 2008
Happy New Year
La Multi Ani 2009!
marți, 23 decembrie 2008
O ce veste minunata
sâmbătă, 20 decembrie 2008
luni, 8 decembrie 2008
vineri, 5 decembrie 2008
joi, 27 noiembrie 2008
joi, 20 noiembrie 2008
marți, 11 noiembrie 2008
Love me for a reason
luni, 10 noiembrie 2008
sâmbătă, 8 noiembrie 2008
Wish you were here
part of the ocean
the stars high above
part of the sky
now I drift to you
I dream of a river
a water so blue
wish I could live there
wish you were here...
like the air that I breathe
you'll always be there
the wings that I need
when I wanna fly
now I drift to you
I dream of a river
a water so blue
wish I could live there
wïsh you were here..."
marți, 4 noiembrie 2008
Because...
duminică, 26 octombrie 2008
duminică, 19 octombrie 2008
Rain...
sâmbătă, 18 octombrie 2008
joi, 16 octombrie 2008
Despre minuni
Voi vorbi despre un anumit tip de minune... o minune care te face fericit dintr-o data, fara sa ceri asta si fara sa speri la asta... O minune ce se intampla cand te astepti mai putin...
Desi nu credeam in minuni, am cunoscut una :) si e o adevarata minune prin felul ei de-a fi... e o minune ce-mi place mult... o minune cu care poti adormi in gand... zambind... mereu...
E minunea mea... si e minunata asa cum e... :)
P.S. Am ales versiunea asta, scumpa mea :)
marți, 14 octombrie 2008
Je t'aime
Comme un fou comme un soldat
Comme une star de cinéma
Je t’aime, je t’aime
Comme un loup comme un roi
Comme un homme que je ne suis pas
Tu vois, je t’aime comme ça..."
luni, 13 octombrie 2008
Dincolo de privire
"Te-ai intrebat vreodata cum de e atat de puternica o privire?
Cum de simti ca esti privit(a)? Ce iti spune tie asta? Privirea nu are o existenta fizica, nu are un corp, nu are substanta. Percepem lumina reflectata de mediul inconjurator si, in mod pur intamplator si de cei din jurul nostru. Doar atat, o serie de fotoni, o mana de fire de nisip luminos aruncata in fata noastra de un corp ceresc cvasi-etern pentru noi...
Si totusi, lasand la o parte mecanismele fizice, ce este privirea? Mergi pe strada si atentia iti este atrasa de un caracter zglobiu, care rade cristalin la masa unei terase, aflat la un suc cu o cunostinta... si, dupa ce i-ai analizat persoana pret de cateva clipe, te priveste direct si fara sovaiala.
Sunt in metrou, prada apatiei cotidiene... si privirile imi aterizeaza asupra unei persoane de pe banca din fata mea, care este absorbita de prima parte a noului capitol pe care l-a inceput in aceasta seara, dupa ce a terminat cu orele de serviciu... Si isi ridica ochii, fix in ochii mei. Si ceva arde...
Oare, intre cadrele pe care creierul nostru le proceseaza in fiecare clipa, sufletul nostru se intinde catre cealalta persoana si astfel ne dam de gol? Oare, inainte de a clipi, ochii nostri absord o farama din energia celuilalt si astfel el/ea simte ca este jefuit de propria persoana, aruncandu-ne imediat o privire ce pare a ne pedepsi pentru indrazneala noastra? Oare?..."
duminică, 12 octombrie 2008
Cantec de inima albastra
Icoana cu picioare lungi...
Veneai pe rau sau rau erai
Curgeai în mine pana-n Rai
Cu limba preschimbata-n bici
Vanam pe coapse iepuri mici
Vanam prin pulpe fan mieriu
Erai mireasma, eram viu...
Dar of of of, desis de ochi
Acum de mine trag trei popi
Carnea-mi miroase de pe-acum
A scandurica de salcam
Pe cand manzeste musti din cai
Mie tarana-mi spune hai,
Mie ulcica-mi zice blid,
Iubire - mar rostogolit...
Mai stii?..."
sâmbătă, 11 octombrie 2008
Will you be there?...
In my deepest despair
Will you still care?
Will you be there?
In my trials
And my tripulations
Through our doubts
And frustrations
In my violence
In my turbulence
Through my fear
And my confessions
In my anguish and my pain
Through my joy and my sorrow
In the promise of another tomorrow
I'll never let you part...
For you're always in my heart..."
vineri, 10 octombrie 2008
Cred in poezie
anadevis's motto:
"Sunt singura vesnic... ba nu! sunt cu tine!
Ma ridici, ma cobori, ma alinti, poezie...
Cand clipele-s lungi si viatza pustie,
Cuvintele ning linistit pe hartie..."
anadevis
joi, 9 octombrie 2008
Despre deja-vu, pe scurt
"Ce s-ar intampla daca viata nu ar fi ciclica? Probabil cu totii am avut senzatii de deja-vu. Dar putini am constientizat ce sunt cu adevarat aceste senzatii si de unde vin. Si eu am avut aceasta dilema, intrebare si pana la urma am ajuns la un raspuns, pe care cu totii il vom gasi mai devreme sau mai tarziu. Nu ati observat ca anumite lucruri se repeta? Sa luam de exemplu relatiile dintre doi oameni.
Mereu dupa ce suntem dezamagiti de o relatie spunem ca nu ne mai dorim asa ceva si pe moment neincrederea in oameni apare in sufletele noastre, dar dupa ceva timp nu mai tinem cont de ce ne propusesem si o luam de la capat, uneori trecand prin situatii si mai grele decat cele precedente.
De ce facem acest lucru? Pentru a avea sansa sa vedem cu adevarat unde gresim si pentru ca avem o noua sansa sa facem ca totul sa fie bine. Acelasi lucru este si cu deja-vu-urile. Numai ca de aceasta data este un proces un pic mai complex decat o simpla relatie. Facem un anumit lucru si dintr-o data avem acea senzatie ca ne este un lucru foarte familiar, dar nu ne putem aminti de unde, desi stim foarte bine ca nu l-am mai facut niciodata.
Totul pare bizar la inceput si nu acordam prea multa importanta acelei senzatii. Aceste deja-vu-uri se manifesta si sub forma unor anumite situatii, imagini care ne apar in mine sau sub forma unor persoane care ne sunt atat de cunoscute dar nu stim de unde sa le luam. Toate aceste lucruri vin din niste vieti anterioare ale noastre si ne apar tocmai pentru a demonstra existenta unor vieti de dinainte de cea pe care o traim in prezent si pentru a ne face cunoscute anumite greseli pe care, se pare, ca le-am mai facut si altadata. Simplul fapt ca ele apar pur si simplu, fara sa intentionam sa le avem, aceste stari, senzatii, sunt niste semnale de alarma pentru a incerca sa facem lucrurile cat mai bine.
Ni se ofera o noua sansa, in aceasta viata, pentru a putea repara ceva gresit dintr-un trecut si pentru a putea progresa pe plan spiritual. Ar fi foarte grav pentru noi daca nu am reusi sa progresam si doar am stagna sau regresa, neluand in seama tot ce ni se ofera, arata si ignorand tot ce ne vine din trecut. Daca refuzam cu vehementa sa vedem toate aceste semne, totul se va repeta pana cand vom face cum trebuie acele lucruri si evolutia noastra pe plan spiritual ar fi mai lenta, pentru ca in cele din urma tot am realiza unde gresim si vom ajunge pe drumul cel bun.
Depinde doar de noi daca dorim sa percepem aceste senzatii si daca vrem sa tinem cont de ele, eu zic doar sa incercam cel putin sa intelegem unde am gresit, daca deocamdata nu suntem pregatiti sa facem ceva in acest sens."
Alexandra
miercuri, 8 octombrie 2008
Pentru voi toate...
duminică, 5 octombrie 2008
Despre iubire, pe scurt
"Iubirea e ca focul: cei dinafara vad fumul, iar cei dinauntru, flacara." (Jacinto Benavente)
Iubirea... e sentimentul de baza, de la care pornesc toate... Iubirea este creatoare, iubirea stie sa ierte, iubirea este mereu rabdatoare... Fara iubire, n-ar exista dragoste, armonie, speranta, dorinta, dor si mai ales, n-ar exista fericire... Iubirea... ne tine in viata... tot ea ne invata sa iubim si sa pretuim frumosul...
De cele mai multe ori, confundam iubirea cu dragostea... Dragostea este doar un caz particular de iubire, plin de pasiune, vis, mister si fluturasi... Insa acest sentiment nu acopera intreaga arie a iubirii...
Iubirea este o mica parte din Divinitate, zidita in fiecare din noi... Iubirea e capabila de sacrificii mai mari decat dragostea... Drept exemplu, stau urmatoarele secvente dintr-un minunat film:
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." (Ioan 3:16)
Sunt...
"Sunt lacrima fierbinte si suras
Sunt mangaierea fiecarui plans
Sunt ziua cand se face noapte
Sunt miazazi in miazanoapte
Sunt soapta fiecarei soapte...
Sunt lacrima fierbinte si durere
Sunt trecere zidita-n bariere
Sunt nazuinta unui vis
Sunt chiar... cuprinsul necuprins!...
Sunt tot... pe unde? pretutindeni!
Sunt chiar aici... nu stie nimeni
Sunt eu, stapana pe ce sunt...
Sunt bucuroasa, doar pentru ca: SUNT!"
joi, 2 octombrie 2008
miercuri, 1 octombrie 2008
marți, 30 septembrie 2008
Maine...
Noapte buna...
In metrou...
"Inca o zi se apropie de sfarsit... Obosit, pe drum spre casa... In metrou, aceleasi priviri opace... Aceiasi ochi sclipind in lumina rece, lipsiti insa de stralucire...
Intr-o statie, in vagon intra un cuplu... grabiti amandoi, ea parand apasata de un gand... Si el privea in gol... Sotia se aseaza si sesizez ca impreuna cu ei este si o fetita, de nu mai mult de 13 ani...
Lumina incepu imediat sa fie mai calda... 2 bobite de sidef scanteiau de langa sotie... 2 stelute de zapada, inconjurate de aripioarele unor fluturi...
Cat ai clipi, fetita inconjura tot vagonul dintr-o privire si se opri asupra mea... Zambi strengareste si un zambet se instala confortabil, fara sa-mi dau seama, si pe buzele mele...
Puteam fi in alt vagon... Fetita putea sta pe alta banca... Am fi putut amandoi sa luam trenuri diferite... In aceasta mare de alternative, sansele de a ne intalni erau doar niste stropi...
Stropi de fericire..."
Shalys
Despre dorinta, pe scurt...
Mereu ne dorim ceva, mereu purtam o dorinta cu noi, fie cat de mica...
Mereu credem ca ne dorim imposibilul... Abia cand invatam sa ne dorim cu adevarat ceva si sa luptam pentru acel ceva, aflam ca orice dorinta
se poate indeplini... In mare parte, asta depinde de noi...
Viata m-a invatat ca nu e bine, recomandat si nici frumos sa incetezi sa-ti doresti ceva doar pentru ca ai vaga impresie ca e imposibil. Nimic nu e imposibil... Invata sa-ti doresti cu adevarat si vei avea... tot ce ti-ai dorit :) Garantez eu pentru asta...
Despre dor, pe scurt
Dorul... se naste din lipsa unei clipe, din dorinta de a retrai un sentiment placut, abandonat undeva in subconstient...
Ne este dor de un loc, de un lucru, de o fiinta draga... Ne este dor de o anumita stare... Ne este dor de tot ce ne place si de tot la ce am tinut candva...
Dorul nu are unitate de masura... Dorul se simte, se traieste... si atat... Cand ti-e dor, o clipa pare o vesnicie, iar o vesnicie pare mai mult decat o simpla vesnicie... Cand ti-e dor, traiesti in tine, traiesti in amintiri, suspini, regreti, zambesti...
Cand ti-e dor, speri mai mult ca niciodata...
O simpla intrebare...
Stropi de Fericire: te-ai uitat vreodata in zare?...
Stropi de Fericire: la linia orizontului?...
Stropi de Fericire: vezi tu.... ce e chiar sub linie... e iubirea... ce e imediat deasupra e dragostea..."
Despre speranta, pe scurt
Se zice ca speranta moare intotdeauna ultima... Oricat ne-am dori la un moment dat sa renuntam la speranta... sa o lasam uitarii, traind cu iluzia ca "ar fi mai bine daca...", continuam sa speram. Speranta e poate unicul sentiment care, odata ce se instaleaza in sufletul unei fiinte, capata imortalitate...
Cand ne punem toata credinta in ceva / cineva, speram... speram ca am facut alegerea corecta, speram ca nu vom fi tradati... Cand iubim ceva / pe cineva, speram... speram ca iubirea ne va fi permisa, speram ca vom primi inapoi tot iubire... Cand ne indragostim de cineva, speram... Speram ca nu va dura o clipa, speram ca nu e doar o iluzie... Cand visam la ceva, speram... Speram ca visul va deveni realitate intr-o zi... Cand viata ne doboara, speram ca ne vom ridica... Cand viata ne ridica, speram ca nu se va opri aici... Orice facem, speram... Cine crede ca speranta se poate stinge in noi... vreodata... se inseala... Poate se stinge un strop de speranta, insa altul ii va lua locul...
In concluzie, se pare ca speranta e legata strans de noi, de natura noastra... face parte din noi... si drept urmare, va muri odata cu noi...
Oricat de greu ar fi, nu uitati sa sperati la o clipa de fericire... la un strop de fericire...
duminică, 28 septembrie 2008
Chiar daca
Despre dragoste, pe scurt
Dragostea... cel mai placut sentiment posibil... si totodata cel mai greu de inteles... Dragostea ne ridica, dragostea ne doboara, dragostea ne face fericiti pentru o clipa, dragostea ne orbeste, dragostea ne invata sa fim mai buni... tot dragostea ne tine in viata uneori...
Promisiuni...
De multe ori promitem persoanelor dragi imposibilul... De multe ori ne incapatanam sa facem asta doar din orgoliu... Din pacate, unele promisiuni nu pot fi respectate... Si eu am promis candva si mi s-a promis ca va dura o vesnicie... Acum zambesc doar la gandul amintirilor frumoase...
Vizionare placuta!...
Despre fericire, pe scurt
Multe zicale celebre si insasi experienta m-au facut sa realizez acest lucru... Cu cat incepi sa-ti pui mai multe intrebari, sa-ti doresti mai mult, sa realizezi cat de mic esti intr-o lume la fel de mica, orizontul cunoasterii se largeste. Cale de intoarcere, din pacate, nu exista... Viata si timpul merg intr-o singura directie. Cum putem fi fericiti in aceste conditii? Simplu... alergam toata viata, ne luptam, tinem capul sus, privim inainte, ne ridicam pentru a cadea si a ne ridica si mai sus... toate acestea pentru a fi fericiti... pentru a trai poate unul din cele mai frumoase sentimente din Univers, un sentiment ce poate fi comparat cu dragostea insasi... "Constitutia doar da oamenilor dreptul la fericire. Trebuie insa sa o gasesti singur." (Ben Franklin)
Limita superioara a orizontului cunoasterii este data de Divinitate. Sa ajungem cat mai aproape de aceasta limita tine doar de noi... de vointa noastra, de dorintele noastre, de motivarea noastra.
Fericirea este perceputa diferit si in functie de varsta... Cand suntem mici, anumite lucruri ne fac fericiti... Pe masura ce ratacim pe drumurile vietii, descoperim ca aceleasi lucruri nu ne mai fac fericiti si incepem sa ne punem alte intrebari, sa ne conturam visuri mai marete si sa tintim si mai sus, in speranta ca asta ne va aduce fericirea...
Eu inca nu am atins fericirea intr-un mod constient... in schimb, am atins stropi de fericire... de nenumarate ori... Am avut momente de vis, am avut si momente de cosmar... am cazut, m-am ridicat, am cazut si iar m-am ridicat, insa mai sigur pe mine, mai constient de ceea ce sunt si cu o dorinta si mai mare sa ating fericirea... Sunt convins ca atata timp cat exista speranta, suntem pe drumul cel bun. Oricat de dura ni s-ar parea viata la un moment dat, e dura tot pentru binele nostru... Mai intai trebuie sa invatam sa suferim, pentru ca apoi sa stim sa facem diferenta cand vom fi si fericiti...
Personal, voi cauta fericirea in continuare si ma voi bucura de fiecare strop de fericire ce-mi va iesi in cale... Tu ce vei face?...